Uitati ce am gasit pe net:
Dacă peste zece ani ai fi oarbă, dintre toate mâinile care îți vor fi modelat sânii,le-ai recunoaște pe ale mele? Dacă mi-aș apropia buzele de urechea-ți,cum am făcut-o de atâtea mii de ori, de-mi spuneai că se aude marea din gura mea înfiorată,oare s-ar mai auzi atunci? Mi-ai mai recunoaște limba fierbinte? Printre toate aromele care îți vor fi bântuit dorințele, ți-ai mai aminti mirosul verde-crud-lăptos al trupului meu? Ai mai ști care îți scrie apăsat pe spate „te iubesc” e același pe care îl sărutai hazliu înainte să-ți lui mâna sub cap ca să te conducă în împărăția somnului?
Dintre sutele de pași care au bătut drumul nocturn de la patul tău în bucătărie și înapoi, i-ai mai recunoaște pe ai mei, apăsați și stângaci? Spune-mi, iubita mea … mi-ai mai recunoaște oftatul dintr-o mie când îmi merge greu? Dacă mi-ai pipăi pielea strânsă-n riduri moi în jurul cotului, ai ști că sunt eu? Dar răsuflarea mea, amestec de tutun și alcool, păcălită cu vreo cinci lame de gumă pentru copii? Ai mai recunoaște icnetele tastelor asuprite de mâinile mele în nopțile în care te culcai devreme? Oare nu sunt eu singurul care mă strecuram în pat fără să-ți tulbur visele?
Dintre sutele de pași care au bătut drumul nocturn de la patul tău în bucătărie și înapoi, i-ai mai recunoaște pe ai mei, apăsați și stângaci? Spune-mi, iubita mea … mi-ai mai recunoaște oftatul dintr-o mie când îmi merge greu? Dacă mi-ai pipăi pielea strânsă-n riduri moi în jurul cotului, ai ști că sunt eu? Dar răsuflarea mea, amestec de tutun și alcool, păcălită cu vreo cinci lame de gumă pentru copii? Ai mai recunoaște icnetele tastelor asuprite de mâinile mele în nopțile în care te culcai devreme? Oare nu sunt eu singurul care mă strecuram în pat fără să-ți tulbur visele?
Am să te adun şi am să te scad şi trupul am să ţi-l trec prin permutări şi un suflet factorial până când o să obţin un algoritm pe care am să-l aplic. Şi-atunci, de abia, am să te fac la loc … şi dragoste cu tine
…zâmbind stângheriți. Îi salvează o baladă. Ea se prelinge ușor și-i caută buzele.
Cred că cea mai mare invenţie a omenirii nu a fost roata,ci tocul.
Ceea ce s-a întâmplat cu primul bărbat care a văzut gamba acelei femei tensionată în pantoful cu toc trebuie să fie echivalat cu primul pas pe Lună. Pentru mine,tocul si tot ce vine odată cu el reprezintă esenţa feminităţii. Odată cu ridicarea pe tocuri,femeia proiectează în ochii noştri superioritatea rasei sale. Bărbaţii n-au beneficiat nicicând de o asemenea invenţie,fie că vorbim de pumnal,sabie,ceas,smoching sau joben.
Ceea ce s-a întâmplat cu primul bărbat care a văzut gamba acelei femei tensionată în pantoful cu toc trebuie să fie echivalat cu primul pas pe Lună. Pentru mine,tocul si tot ce vine odată cu el reprezintă esenţa feminităţii. Odată cu ridicarea pe tocuri,femeia proiectează în ochii noştri superioritatea rasei sale. Bărbaţii n-au beneficiat nicicând de o asemenea invenţie,fie că vorbim de pumnal,sabie,ceas,smoching sau joben.
-Suntem diferiți… Ce iubești la mine?
-Tot ce nu pot fi eu…
-Tot ce nu pot fi eu…
Iubirea începe cu întrebări simple pe care le rostim și sfârșește cu întrebări la fel de simple pe care nu le punem niciodată.
- Fă-mi o poza,te rog.
- De ce?
- Mi s-a facut dor de mine.
- Si? Uită-te în oglindă!
- În oglindă e prezentul. Mi-e dor de cea care eram.
- De ce?
- Mi s-a facut dor de mine.
- Si? Uită-te în oglindă!
- În oglindă e prezentul. Mi-e dor de cea care eram.
Am mai gasit o poza draguta ce te pune pe ganduri:
Putina poezie nu strica niciodata,oricum mi se pare ca T.Chirila scrie cu un lirism fantastic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Ai fost aici?Scrie 2 cuvinte.