Ce te faci cand ...?

Ce te faci cand descoperi ca viata ta aparent normala,e relativ nimic in conceptia celui din partea caruia asteptai sprijin si intelegere neconditionata?

Ce sa faci cand descoperi ca ti-ai dori mai multe si nu poti vedea nicio solutie sa o schimbi?

Ce sa faci cand parintii nu inteleg nimic si simti ca ai vrea sa pleci departe,sa evadezi intr-o lume noua doar sa te gandesti la ce ai de facut si cum sa faci lucrurile pe care ti le doresti?

Cand vor sa fii fericita,dar nu te lasa sa faci nimic?

Ce sa faci cand "EL" nu e "el" pe care il asteptai?Cand el nu vrea sa te inteleaga si durerile de ti le spui,desi zice sa te va ajuta,il plictisesc?Cine are mai mult suflet?Tu sau el?

Vine un moment in viata cand dezamagirile dintr-o relatie te fac sa-ti cauti linistea la pieptul altcuiva,un altcineva care desi pare perfect,ceva e ciudat cu el.Nu te intelege,nu te vrea pe tine,vrea doar imaginea ta de femeie "buna",inteligenta,delicata,cu gura inchisa.Cand incepi sa spui ceva despre viata ta,despre ce iti doresti,ce nu ai si ce te doare,se indeparteaza de parca i-ai cere ceva,de parca ai fi materialista,de parca s-ar lua tristetea la el.Uneori ai nevoie de oameni cu care sa poti vorbi despre cele mai marunte lucruri,nu numai idei si esente.

Te arunci in bratele lui crezand ca te-ai salvat.Simti cum sufletul iti renaste si pentru cateva clipe,zile,saptamani esti fericit.Apoi vezi ca e greu sa vorbesti cu el.Orice lucru e interpretat pe dos si pe fata pana cand tot tu pici rau.Nu stii niciodata ce gandeste si te temi ca o sa-i pari nu-stiu-cum daca o sa faci aia,aia si aia.Te temi sa-i zici orice cuvant.Il iubesti cum nu ai mai iubit niciodata.E tot ce-ti doresti,dar parca ceva iti zice ca nu e pentru tine.Daca esti inaccesibila pleaca la alta accesibila,daca ii arati ca il placi,ceva straluceste in ochii lui si simti ca nu te mai vede ca inainte.Unde e calea de mijloc?Ce isi doreste acest om de la tine?

O relatie cu tine e imposibila desi esti perfecta din punctul lui de vedere.Poate ca esti perfecta pentru a fi cu altcineva.Spusa ca scuza aia penibila "Hai sa ne despartim,esti prea buna pentru mine".
Sa fim seriosi!Spune-i in fata ce ai de zis,ce nu-ti place la ea.
Si va despartiti.Ramai ca traznita de un fulger: De ce?Inca nu stii si poate nu o sa afli niciodata.E un mister.Poate intr-o zi va veti lovi unul de altul la un semafor si va veti vorbi dupa ani si ani.Poate te va vrea langa el.Vei fi matura atunci.Acum inocenta si naivitatea ta nu-l incanta.Ar trebui sa te maturizezi cu altul.Sau altii.Cat mai multi de preferat.Ideea e ca timpul trece si tu vei fi petrecut pana la momentul ala cateva luni de cosmar: plans la pozele cu voi,ascultat melodii si bocit ca-n filme,adormit cu nervi si inima rupta-n doua,idei de suicid si numai prostii iti trecusera un timp prin cap pana cand s-a intamplat: l-ai uitat!Asa, dintr-o data ca si cum nu te-ar fi fermecat niciodata. De parca n-ar fi vrut niciodata sa iti suceasca mintile. De parca ai fost doar una dintr-un sir de multe femei trecute printre buzele sale.Tu,doar una la numaratoare,el,al doilea care te-a facut sa simti ca vrei sa mori sa scapi de durere.

Pentru ce?Pentru un "ce mai faci?" uitat in timp?
Un "cum te mai simti" cu voce rece,de parca vorbeai cuiva din obligatie?
Ce greu e sa te abtii sa spui "te iubesc" celui care te-a facut sa simti ca poti cu el sa faci orice,sa te mariti si sa pleci oriunde,sa faci orice nebunie...Greu si prostesc.Orgoliu de capricorn.

Prietenie?Pentru mine nu exista prietenie dupa iubire.Exista doar o masca de prietenie sub care se ascunde tematoare o iubire ce inca mai spera la o minune.De ce nu intelegi?Nu pot sa trec peste tine,dar nici la tine nu pot sa ma opresc.Stiu ce vorbesc.Eu-s aici si ma cert cu mine,tu esti departe.Cine stie cu cine?Cine stie cine ti-a sucit mintile si buzele cui le dezmierzi cum imi faceai si mie?Cine stie ce ganduri ai acum cand eu doar la tine ma gandesc?Gandesc problema:ce am facut gresit,ce ai fi putut intelege din gesturile mele,din gandurile nerostite,tu cititor de minti,ce o sa mai repet intr-o relatie si ce o sa evit,ce o sa devin si la ce o sa renunt din mine.O sa cioplesc ca-n piatra moale in mine.O sa devin ceea ce cred ca-ti doreai si o sa ma infior de mine in oglinda.
O sa fiu visul tau si nu stiu daca o sa te mai vreau atunci.Cum ziceai si tu,nu stim ce aduce viitorul.
Sper doar sa-mi fie bine in viitor ca prezentul e dezastru.

Acum,ramane cum ti-am zis in ultima seara:inima mea si-a pus lacat si cheia e doar la tine.Ai mila si deschide-o pana nu moare de claustrofobie!

As fi vrut tu sa fi ultimul meu inceput!

Ce sa mai cauti in lume?Oameni care te plac pentru ceea ce pari si iti ofera luna asa,dar cu care ar trebui sa pari fericita tot timpul sau oameni care nu iti ofera nimic deosebit,poate chiar durere din cand in cand,dar care iti asculta cele mai mici pasuri?
Hotaraste-te o data: vrei un iubit sau un prieten?
Nu se poate 2 in 1?
Nu,zice viata nemiloasa.

In caz ca vezi asta,raspunsul e da.
Inca te iubesc!

Stiu ca nu ma crezi,nu cauta concretul in iubire.Nu pot sa-ti pun inima batand in palma,dar pot sa-ti ofer sufletul meu pe tava.
Te iubesc pentru ca esti tu si pentru ca esti tot ce mi-am dorit la un barbat.Nu am stiut pana cand nu am ramas singura,doar eu si amintirile cu tine.

Mai exista speranta dupa durere, dupa o inima franta in mii de bucatele bune de dat la porumbei?

Acest post este 100% fictiv.
Nevermind!