Pagini

sâmbătă, 3 noiembrie 2012

Poveste de Halloween


Era o noapte de toamna.Ploua cu picuri mari.Ramuri de copaci se profilau pe la geam si din cand in cand il mai atingeau facandu-ma sa tresar.Stateam la calculator.Eram singura acasa.Mama lucra de noapte,ma si incuiasem in casa.Urasc sa fiu singura in ditamai casa.Ma plictiseam de moarte,dar nici somn nu aveam.Nu stiam ce sa mai fac sa treaca timpul,sa mi se faca odata somn.Ma intindeam pe tastatura cand aud din senin,o bataie nervoasa in usa.Cu pasi tremuranzi ma duc la usa.Ma uit pe geam afara,nimic.Totusi deschid usa si ma uit in ceata groasa.Nimic.Nu se mai auzea niciun sunet.Probabil ca mi-e frica de atata liniste si incep sa-mi imaginez lucruri,gandeam eu.Inchid usa usor si ma duc repede in camera mea.Dau muzica mai incet sa aud orice sunet ar mai fi si revin la ce citeam.Dupa cateva minute aud iar batai in usa si o voce ma striga.Cu inima cat un purice si pasi abia facuti ma indrept a doua oara spre usa.Cu mana tremuranda deschid usa si ma uit afara.Nimic.Luna se profila printre doi nori pufosi,nu mai ploua.Picura un pic de la streasina.Inchid usa si ma intorc in camera.Imi tin capul in palma in timp ce rotesc rotita mouse-ului.Ma plictisesc…Camera mea era deschisa spre hol.Simt o adiere de vant.De unde vant in casa?imi dau seama imediat.Am uitat usa deschisa.Ce aiurita sunt.Ma duc repede sa o inchid.Cum pot sa o uit deschisa pe o asa noapte?Un aer rece,alb intra in camera,dandu-mi fiori pe sira spinarii.Inchid usa repede.Parea mai grea decat de obicei.Reusesc sa o inchid si sa o incui.Sunt atat de obosita,inchid calculatorul si ma duc sa fac un dus.Ma dezbrac,pasesc in cabina,apa fierbinte imi trezeste simturile la viata.Se scurge in canalizare si oboseala mea.Ma simt ca noua.Parca vine o noua zi.Cu asa energie as putea sa ies sa alerg in noaptea pustie,sub luna clara,rotunda alba.Da,era luna plina.Ador lunile pline.Dau un farmec aparte noptii.Dar noptile nu imi mai plac asa mult de cand sunt singura acasa si am aflat acum cateva zile la stiri ca un psihopat a evadat dintr-o inchisoare de maxima securitate.Cand am auzit asta,déjà ma gandeam cum sa ma baricadez mai bine in casa,pentru ca fusese inchis pentru ca tortura pana la moarte fete tinere.In zilele de cand era in libertate inca o fata care locuia singura ii cazuse prada.Fusese gasita moarte in propria casa si toate dovezile il indicau pe el.Autoritatile erau disperate sa-l prinda si culmea,cand i-au aratat poza am crezut ca e o gluma.Era un baiat normal,de vreo 25 ani,chiar chipes.Nu-l puteai crede in stare sa omoare o musca,d-apoi un om.De tortura nu mai zic. Ma gandeam la mine.Ca poate apar in vreun fel in ochii lui,undeva,pe strada si astfel devin viitorul plan de actiune.Sunt prea tanara sa mor.Am atatea lucruri de facut,atatea vise de implinit.Refuz sa cred ca mi se poate intampla mie asa ceva.Din miliarde de fete,doar n-oi aparea chiar eu in planurile sale.Prefer sa cred asta decat sa refuz sa mai ies din casa.Ma infasor intr-un prosop si ies din cabina.Eram atat de infierbantata ca nu am simtit ceea ce tocmai mi se intampla.Vedeam o umbra pe perete si nu-mi dadeam seama daca e a mea sau nu.O fierbinteala imi aparu pe gat.Deodata ochii imi raman blocati pe o imagine pe perete.Erau stropi de sange.Stropi de sange perfect asezati pe perete,parea un tablou cu cerneala rosie.Parea pana cand mi-am dat seama ca un cutit era rasucit in spatele meu.Cineva imi improsca peretii cu sangele meu.Ramasesem blocata.Fara sa pot sa strig,sa ma intorc,sa ma misc.Simteam doar cum cutitul se infigea din ce in ce mai adanc in rana mea.Sangele sarea in toate directiile si simteam cum mi se inmoaie picioarele.Cineva ma tinea cu o mana de gat in timp ce imi sculpta carnea.Durerea era de nedescris.Rotind cutitul cu sadism,ma facu sa cad pe podea.Oasele imi rasunara gol pe gresia rece.Stateam intinsa pe podea,cu ochii larg deschisi spre el,sangele clocotind mi se scurgea din corp, lasand o pata imensa,calda.Il priveam cu ochii mari,dorind sa-l intreb un singur lucru:”De ce eu?”Isi stergea cu tact cutitul cu lama stralucitoare si aprinse o tigare.Eu muream sub ochii lui si el ma privea zambind,impacat cu sine,fumandu-si linistit tigarea.Gura mi se usca si simteam ca mi-e frig.Ochii nu mai distingeau culorile din lumina si s-au inchis.Cand i-am deschis, multe maini imi aranjau fire,perfuzii,mainile pe langa corp.Eram pe o targa si mergeam in viteza pe holurile spitalului spre sala de operatii.Nu intelegeam prea bine ce se intampla si am bolborosit cu greu:”Ce s-a intamplat?Unde e el?O sa vina dupa mine,o sa ma omoare.”O voce calda mi-a zis:”Stai linistita,a fost prins.Nu cred ca va mai scapa acum de pedeapsa cu moartea.Tu insa,trebuie sa traiesti!”Cuvintele ei imi rasunau in cap:”Trebuie sa traiesc…Da,chiar trebuie sa traiesc!”O stare de lesin ma lua si am inchis ochii in sala de operatie.