Pagini

miercuri, 25 martie 2015

Oarecum actualizat

Esti femeie si simti atatea. Mergi pe tocuri si simti cum te dor picioarele, dar mai rau te dor cuvintele lui infipte in spate, sarutarile lui ti-au ranit umerii si degetele tale au ramas inclestate de la ultima noapte de dragoste. Cearsaful a ramas mototolit cum iti placea sa il faci sub picioare cand te incolaceai pe mine, imi placea sa-ti simt respiratia in spatele meu. Uneori aveam impresia ca o sa imi saruti pielea, ca o sa renunti la toata vrajeala de baiat rau si o sa-mi arati cat de bun esti. Si mi-ai aratat de atatea ori, fricos, sa nu te cred slab, cat de bun esti. Imi amintesc si azi cum ti-ai luat burete de baie, ibric si fund de lemn pentru mine. Doar ce te-am intrebat de ce nu ai astea prin casa si a doua oara le aveai. Era intentionat, era pentru mine si incepusei sa te fastacesti explicand cum le-ai cumparat ca ti-ai amintit ce ti-am zis, ca ti-au intrat in ochi si etc. Zambeam si ti-am zis sa taci, gata cu explicatiile. Ce vremuri bune...Cat soare aveau zilele mele cu tine. Pana si noptile aveau mai multe stele ca de obicei cu tine, cu tine totul era fericire pura, nedisimulata. Imi amintesc cum ma hraneai ca pe un copil, mereu mi-am dorit pe cineva langa mine sa ma rasfete, tu erai acela. Tu erai scorpionul nebun de viata, de vise, de idei, de plimbari, o lume intreaga era in tine. Atatia oameni calatoreau pe jos prin tine, prin venele tale curgeau rauri de sange de spartan si de salvator de suflete prea triste sa mai vada lumina. Ma indragostisem incet, fara sa-mi dau voie sa te iubesc si tu tineai la mine mult. O sa tin minte toata viata ca tu erai singurul care se bucura pentru mine, fiecare succes era un motiv de bucurie, te bucurai fara sa ascunzi gelozia, te bucurai ca pentru copilul tau care reuseste sa faca primul pas.Tu il iei in brate, il saruti si in ridici in aer sa-i arati cat de mandru esti de el. Mai trec si azi prin fata blocului tau. Emotiile ma trec mereu ca si cum as putea sa te vad, dar tot eu stiu ca esti departe.
Undeva unde nu te pot atinge, dar sunt fericita. La celalalt pol, adanc ascuns in mine, in memorie si in suflet, te pastrez ca pe cea mai sfanta amintire. O sa-mi amintesc mereu cat de calma si de vesela eram cu tine. Aveam probleme si atunci si porneam in viata de jos, de foarte jos. Nu aveam decat ambitie, m-ai pornit, m-ai adus inapoi la viata si acum nu pot sa ma mai opresc. M-ai invatat sa fiu mai aroganta, mai tare pe psihic, mai tare in gura, mai puternica, mai perseverenta, mai tare din orice punct de vedere. Doamne, cat de rau imi pare ca nu esti aici sa vezi ce am devenit, cat de bine ma simt in pielea mea si cat de mandra sunt de mine, cat de mult iti multumesc. De fiecare data cand povestesc de unde am inceput spun acelasi lucru "Ii multumesc lui C. pana la sfarsitul vietii!Fara el nu as fi avut nicio sansa in viata, nicio speranta..."
Multumesc pentru ca m-ai ajutat atat de mult si pentru ca m-ai iubit cateva luni anul trecut, am 11 luni de cand te-am cunoscut si viata mi s-a schimbat radical, am devenit tot ce voiai sa devin si sunt mandra de hopul pe care l-am facut. Multumesc mult pentru tot, oriunde ai fii...
Nu o sa uit niciodata gesturile tandre furate, sterse, abia facut, abia daruite de teama sa nu pari prost si ti-am zis: Daca te intreaba vreuna dupa mine daca esti tandru, sa-i zici din tot sufletul ca esti. Zici tu ca nu esti romantic, tandru si alte alea, dar esti. Esti dulce si bun si perfect pentru mine. Tot ce-mi doream si tot ce am nevoie acum, dar lacrimile nu mai curg. Zambesc cand ma gandesc la tine si atat. Mi-e dor sa te vad si cel mai mult mi-e dor sa vorbesc cu tine. Tu, omule, ma ascultai cu adevarat. Era minunat sa stau 12 ore cu tine, eram in Rai si nu voiam sa mai plec. Mereu ma intristam cand plecam desi te aveam langa mine in taxi si te tineam de mana.
"Sa ma suni cand ajungi acasa!"
Si eu nu te sunam niciodata. Imi dadeai mesaj dupa doua ore de cand plecasem daca am ajuns bine si daca am mancat. Eram ok, normal ca eram ok. Oriunde as fi fost cu tine, as fi plecat acasa ok. Fericita, injectata cu sarutul fericirii pentru inca vreo 6 zile pana te vedeam iar. Te vedeam si zambeam pana la urechi. Erai drogul fericirii mele.
Adoram mainile perfecte, atat de slab, ingerul meu slab, dar puternic. 2-3 cm in plus la degete, imi placea sa ne masuram mainile si pielea, eram mereu mai neagra ca tine, inger alb. Eram diferiti, dar fetele noastre se potriveau in oglinda care ne-a vazut goi si cu tine nu m-am rusinat de goliciunea mea. Ma placeam. Imi placea ce eram cu tine. De fapt iubeam ce eram cu tine...
Ma faceai sa ma simt in al noualea cer doar sa stau la masa cu tine, sa vorbesc, sa mananc, sa rad, sa vin in spatele tau la aragaz si sa te imbratisez. Imi placea sa fiu aproape de pielea ta si as fi vrut sa ma bag in sufletul tau, desi oricum eram toata in bratele tale. Imi placea sa te mangai pe toata pielea si nu ma plictiseam niciodata.
Oarecum a plecat si nu mai e decat in visele si amintirile mele. E bine pastrat si acolo. Fiecare amintire frumoasa recenta acopera alta amintire mai putin luminoasa.